marți, 12 ianuarie 2010

CENTAURUL DE LA SARMISEGETUZA

O raritate în lumea romană şi unicat în Dacia



Statuetă de bronz, sec.I-II d.Chr., descoperită la Sarmisegetuza (Muzeul Gyulavár,Ungaria)


Pe teritoriul fostei provincii romane arta plastică se regăseşe şi prin contribuţia statuetelor de bronz, cel mai adesea în compoziţii mitologice. Domeniul artei minore îmbină toate compartimentele artei clasice, îmbogăţit de largul evantai al patrimoniului cultural din lumea romană. Cercetătorii se confruntă cu multe dificultăţi, una de neîvins este aceea că multe statuete descoperite au dispărut, sau la foarte puţine dintre ele se cunosc condiţiile de descoperire, observaţiile asupra contextului arheologic în care au fost găsite.

Repertoriul iconografic al statuetelor de bronz din Dacia corespunde caracterului eterogen al colonizării, colonişti aduşi “ex toto orbe Romano” (după cum se exprimă Eutropius/VIII 6.2.), varietăţii credinţelor din lumea romană în sec. II şi III d. Chr. şi diversităţii de etnie a militarilor cantonaţi în Dacia, iar imaginile în bronz corespund nu numai cultelor oficiale, ci mai ales credinţelor individuale. Aceste statuetele trebuie să fi fost depuse în temple şi locuri de cult, cu destinaţii diverse, sau ca piese cu rol decorativ.

În cele mai multe cazuri, este aproape imposibil de stabilit dacă au fost cumva piese de cult, au avut rol decorativ sau au fost doar deşeuri de bronz într-un mic depozit temporar al vreunui meşter bronzier. Puteau fi aduse din alte provincii, turnate pe loc de meşteri ambulanţi sau fabricate în ateliere specializate, dar trebuie ţinut seamă şi de faptul că romanii făceau un comerţ intens (Numărul mare de statuete descoperite la Drobeta, oraş siruat pe Dunăre). Dacă au existat ateliere în Dacia, ele trebuie să fi funcţionat în a doua jumătate a sec.II şi primele decenii ale sec.III.

Prelucrarea bronzului a fost un meşteşug care în lumea romană a fost larg răspândit, atât în mediul civil, cât şi în fortificaţii. Atelierele aveau un caracter mixt, ele se aflau în mediul urban şi semiurban (canabae, vici militares), iar meşterii locali vor fi lucrat în cadrul unor asemenea oficine (Într-un singur caz, la Arad-Horea, se pare că avem de-a face cu prezenţa lor în mediul rural). În vicus-ul militar de la Tibiscum a fost descoperit o piesă de lut (reprezentând faţa şi spatele unei statuete Venus), ce putea fi o "probă" de tipar. Ca atare, putem presupune, că aici s-au putut executa piese de dimensiuni mai mici dar mai complicate.

O raritate în lumea romană şi unicat în Dacia este fragmentul dintr-un platou, pe care e redat în relief un centaur (sec.I.- III d.Chr.) descoperit la Micăsasa (Sibiu), şi statueta de bronz descoperit în secolul XIX la Sarmisegetuza. Artefactul este confecţionat din bronz, aurit, înălţimea de 40 cm., reprezentând un centaur. Braţul stâng, îndoit din cot, palma mâinii stângi în care ţinea un obiect, este făcută căuş.

3 comentarii:

  1. Dupa cum arata este o piesa de import. Categoric...

    RăspundețiȘtergere
  2. Si trebuie specificat ca e vorba de Ulpia Traiana Sarmi.

    RăspundețiȘtergere
  3. In registrul muzeului din Gyula figurează Grădiştea

    RăspundețiȘtergere