marți, 10 august 2010

VRĂJITOARELE DIN….INEU II.

Ruguri au izbucnit în câmpie.
Iubitule, se ard vrăjitoarele, „


(Steaua, 1965/ Anul XV, Nr. 1
Cenaclu: Andrei Steiu)



Sabbath pe Blocksberg
Michael Herr, 1620


Douăzeci şi doi de martori confirmă acuzaţiile aduse de Péter Grúz (1) moaşei Clara Botzi, fiecare dintre ei redând, cu cuvinte simple, nepretenţioase, ceea ce a perceput şi a memorat din discuţia avută cu inculpata. Citind aceste declaraţii, ne putem convinge pe deplin, că Clara Botzi a fost victima propriei sale lăudăroşenie şi imprudenţă. Nu era ea vrăjitoare, doar o muiere limbută şi puţin excroacă.

Adam Vincencius (al patrulea martor) reproduce spusele Clarei, s-au întâlnit pe câmp, el venind de la semănat.

O- inquit- si mihi antehac significasses, quod seminare voluisti, ego te talia verba docuissem, quod in tuo tritico nihil crevisset praeter purum triticum et purum crevisset.„ / O - zicând ea – dacă mi-ai fi semnalat mai înainte că a semăna vroieşti, te-aşi fi învăţat asemenea cuvinte, pentru ca în lanul tău de grâu veşnic să nu crească nimic odată cu grâul (buruieni) şi (grâul) veşnic să crească.

Dorothea (al cincilea martor), soţia lui Emeric Kovács : „Ita dixisset sibi Clara: quod si ipsa voluerit et curaverit eam, tunc vel singularem vel geminos foetus cioncipiet, et unam marem, aliam femellam.„ /Astfel zicea Clara însăşi: anume că, dacă domnia ei ar vroi şi m-ar trata, atunci aşi fi capabilă să concep un foetus sau chiar gemeni, băiat şi fată.

Inculpata îşi oferea cu insistenţă serviciile femeilor, gravidelor (ameninţându-le, că în caz că nu ea este cea care asistă naşterea, pruncul va muri), sau se fălea cu puterile ei tămăduitoare, doctoriile şi unsorile ei miraculoase.

Confesiunile („foaia de mărturisanie”) Clarei Botzi smulse sub tortură (pentru descoperirea complicilor), ni se par astăzi aberaţii, dar oamenii de acum câteva secole le priveau cu toată seriozitatea, cu oroare şi teamă.

Antequam puncta fuisset fatetur ......quod Magdalena Futó, Zekeresné şi Hidelviensis şi Rusa incantatrices essent et noctuae mulieres essent, a pueritia audisset. Post punctionem fassa est: quod praecipua esset et mera  pithonissa Rusa......uxorem Johannis Barbély, Rusam, Zekeresné, Magdalenam Futó et unam in Monostor, quae uxorem Dionisii Litterati sanasset ac vicinam Hoannis Neb Gedrudem” -  Înainte de tortură era mărturisită: anume că Magdalena Futó, Zekeresné, şi Hidelviensis şi Rusa descântătoare şi femei ale nopţii sunt, din copilărie auzise. După tortură este mărturisită: anume că Rusa ar fi prezicătoare aleasă şi veritabilă......soţia lui Johannis Barbély, Rusa, Zekeresné, Magdalena Futó de Rőd şi una din Mănăştur, care o trata pe soţia lui Dionisiu Litterati precum  Gedrud, vecina lui Joannis Neb.

Arderea pe rug a unei vrăjitoare la Schiltach, 1533


Registrul de socoteli al oraşului Cluj păstrează şi astăzi consemnarea cheltuielilor făcute cu execuţia vrăjitoarelor Sofia şi Ersebet.

Az mit 1593 esztendőben költöttem az város pereire:

11 Aprilis

.......................................
Adtam, hogy megégették, a cigányoknak  f2. Volt egyiknek neve Sofia, másik Ersebet nevű
Czipser Mathiastól vettem fát, kivel megégették őket d64
Karos Petertől vettem ugyanazon szükségre fát d75
A két poroszlónak adtam f2”


(Ceea ce priveşte cheltuirea banilor pentru procesele oraşului în anul 1593

11 Aprilie
.........................................
Am dat ţiganilor 2 forinţi pentru arderea lor. Una se numea Sofia, alta Ersebet.
Am cumpărat de la Mathias Czipser lemne cu care au fost arse, 64 dinari
Am cumpărat de la Peter Karos lemne pentru  aceeaşi trebuinţă, 75 dinari
Pentru cei doi armaşi 2 forinţi)

Trei vrăjitoare arse pe rug. Derneburg, octombrie 1555


Va urma..........

...........................................................

1. Meşterul croitor Péter Grúz intentează proces, ca acuzator privat, şi Rusei. (1565, Pro Petro Gruz contra Rusam)

Torturată, Rusa nu vrea să mărturisească  –„ Indurata bestia, fateri nihil voluit”. A fost executată prin ardere pe rug. Hidelviensis şi Gedrud au fost acuzate şi ele. În cazul lor nu cunoaştem sentinţa, doar declaraţiile martorilor.

În 1568 are loc la Cluj un  proces, la prima vedere neînsemnat. Soţia lui András Hagyó o dă în judecată pe soţia lui Demeter Barla pentru calomnie. Sophia, văduva lui György Egresi  a auzit când soţia lui Demeter Barla, discutând cu Nicolai Szép, zicea despre soţia lui András Hagyó:

Valjon mely boszorkány, b...ó bestye kúrvának mi gondja vagyon az én fiammal- E boszorkány, leány korában is boszorkány, híres kurva vala”- Oare care vrăjitoare, care se f..te , curva bestie ce treabă să aibă cu fiul meu. Asta vrăjitoare, şi de fată vrăjitoare, curvă renumită era.

Sentinţa va fi surprinzătoare. Reclamanta a fost declarată vrăjitoare şi  condamnată la moarte prin foc.

Sigiliul (blazonul) judelui regal Laurentius Filstich, Cluj 1630

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu