WLADISLAUS DRAGWLYA VII

Scrisoarea lui Maripetrus Pasqual, Maximis Reipub Senatoribus,  5 mai 1462 (Österreichisches Staatsarchiv, Ungarische Urkundenabteilung, U 1147)

La 4 martie 1462 Pietro Thomasi, trimisul Veneţiei la Buda, anunţă Senatul că citise scrisoarea lui Vlad, prin care acesta îl înştiinţa pe regele Mathias despre pagubele pricinuite turcilor: arsese regiunea între Obluciţa (Isaccea) şi Novo Selo „unde cade  Dunărea în mare”, până la Hârşova „care loc e mai jos spre Chilia, la mică distanţă”. „Am ucis bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri......bălţi de sânge îngheţau lângă ruinele negre, Obluciţa, pe unde se trece din Dobrogea în Moldova....”

La Nicolope taie capul subaşei, cucereşte Rahova, şi sunt pustiite Silistra, Cartal, Turtucaia, Finston (Sviştov), Zomonida (Zimnicea), Rahova. Vlad menţionează cu o exactitate înspăimântătoare numărul celor ucişi.  „Turci et Bulgari interempti sunt in numero XXIII m VIII c et LXXXIII, exceptis qui in domibus combusti sun vel quorum capita officialibus nostris non sunt presentata - Au fost 23.883, în afară de cei ce au ars prin case sau ale căror capete nu au fost înfăţişate oficialilor noştri ”

La 21 martie 1462, un anume Blasiu îl înştiinţează pe Joannes de Zvnye, încasatorul de impozite lucrum camerae din comitatul Sáros (Šarišská stolica/župa, azi Slovacia), că voievodul Dragulia, conform veştilor din Nyred (nord-vest de Balaton) a nimicit 24 de mii de turci. (MOL, DL 70267)

Thomasi  atenţionează Senatul (Buda, 27 mai 1462, orele 20) cu privire la situaţia de la Dunărea de Jos şi transmite date despre o inevitabilă campanie sultanală. Efectivele armatei lui Mehmed al II-lea ar fi în jur de 200000 de soldaţi, din care 20000 de ieniceri - ...persona CC millia....piu de Janissari XX. millia, chi dice el se direza contra el Valacho..” (1), flotila turcească de pe Dunare, pentru a înlesni trecerea trupelor, numără peste 300 de vase.(2) Bineinformatul Thomasi aminteşte şi posibilul loc către care tinde să ajungă sultanul: Belgradul sau Transilvania – “De Turchi per diverse vie si da Belgrado, como da Transilvania se intese..”

Cît priveşte pe Vlad, a reuşit să strângă 22000 de oşteni – „ da  XII anni in suxu – de la vârsta de 12 ani în sus,  a trimis femeile şi copii în munţi – Dice etiam, che el Valacho haveva mandato suxu a monti tute femine et puti - aşezările de pe cursul Dunării au fost evacuate şi arse. Vlad veghează fluviul - “se haveva posto alla guardia de le rive del Danubio“

Navă de război, 1486 (Breydenbach, gravură în lemn)

Serenissime Princeps etc, ect. Poiche hoggi scrissi ala Celsitudine Vostra, ma ha dicto el Reverendissimo Signor Vescovo de Varadino per parte de questo Signor Re, come per la via di Servia la Sua Maesta e advisata el Turcho cum lo exercito esser giunto a Sofia de Bulgaria. Meraviasse la Maesta Sua et tutti altri, che dal Valacho niente se habi. Questa nova, come la ho, cussi la scrivo ala Sublimita Vostra. Bude XXVII. Maij hora prima noctis. (Al doilea raport al lui Thomasi despre venirea oastei turceşti)

Serenissime Princeps et Excellentissime Domine etc. etc. Dapoi seritte le alligate et retenute de ordine di questa Regia Maesta fino quest hora, sono messi et littere al Reverendissimo Vescovo de Varadino dai lochi suoi confini ala Valachia peri quali e avisato; el Turco personalmente con el resto dele exercito bombarde et tutti munitioni esser intrato in Valachia et che la fama e spaziata quella impresa vol vegnir contro Belgrado. Non so, quello piu oltra me deba dire, salvo pregar Dio, che ajuta christiani, per che grandemente e da dubitar, che le forze del Valacho con la Transilvana non potrano prevalersi dal turco. Di quello succedera, la Serenita Vostra sara avisata. La qual Idio vogli con la Santita de Sommo Pontfice instar le provisione le quale, benche sia da dubitar in tempo non possi supplire al bisogno. etiam il conforto summamente giovara. Gratie Vestre Sublimitatis me humilime commendo. Buda XV. Junij 1462. (Raportul lui Thomasi despre situaţia din Transalpina şi capacitatea redusă de rezistenţă a voievodului)

Pilat din Pont, cca. 1465/80 (Ljubjiana, Narodna galerija)

Chiar şi la Buda a făcut senzaţie – scrie veneţianul-  faptul că Vlad nu ceruse nimănui ajutorul. Ceruse. Regelui Mathias, cu toate că această cerere este mai degrabă un mesaj de atenţionare: dacă Transalpina cade, şi Transilvania se va confrunta cu o ameninţare. „ o viri Pannones,...verum continuo arma hostilia ad vos circumferet, nec dubito quiu maxima hinc pericula vestram regionem incolentibus immineant.- o bărbaţi pannoni... îndată vor năvăli cu război asupra voastră şi locuitorii ţării voastre vor avea de suferit nenorociri foarte grele din partea lor” (Chalcocondylas, Corpus Scriptorum Historiæ Byzantinae. Bekker, 1843 Bonn, l.IX, 508) Din răspunsul Consiliului Veneţiei (1462, die 16 Junij, Sapientes Consilij Quod Magnifico Domino Ladislao Vexen,..) ştim că diplomatul lui Mathias, László Vezsényi  a înştiinţat dogele Cristoforo Moro despre faptul  că “ Vajvoda quotidie hic sollicitat ut adjuventur, quia solus tantos impetus sustinere non valet. -  Voievodul  în fiecare zi solicită să fie ajutat, fiindcă nu va putea susţine singur o năvală atât de puternică “

Mathias se urni greu. La 15 iulie el era tot la Buda, iar Nigrae Pogdanium principe (Ştefan cel Mare) profitând de situaţie „ missis legatis hortabatur regem Mechmetem ad bellum inferendum Blado  – trimisese ambasadori la regele Mehmed, îndemnându-l să pornească război împotriva lui Vlad. (Chalcocondylas, Corpus Scriptorum Historiæ Byzantinae. Bekker, 1843 Bonn, l.IX, 506)

Martiriul Sfântului Andrei, cca 1465/80, Maria am Gestade Kirche  (Österreichische Galerie Belvedere, Museum mittelalterlicher Kunst in der Orangerie, Wien)

„ Când a sosit primăvara anului al 866-lea (1462) steagurile biruitoare fluturau în direcţia Iflakului....vitejii lăncieri, dezintegratori de oşti, trecând apele Dunării..., pământul Iflakului era glorificat prin prezenţa sultanului...” (Tursun bey)

................................................

1. Ar fi a doua ca mărime după aceea care asediase Constantinopolul la 1453 -..”secundum magnitudine ei quem contra Byzantium ductarat... –  circiter viginti quinque myriades hominum”- circa 250000 de oameni: Chalcocondylas (Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae. Bekker, 1843 Bonn, l.IX, 505) şi Ducas (Hist. Byzantina, l. XLV, 155). Fessler (Geschichte von Ungarn. V, s.90) în schimb vorbeşte de 150000 de oameni.

2. 25 de trireme şi 150 de alte vase (Chalcocondylas)

3.Thomasi aici confundă două atacuri: ofensiva paşei Mahmud din mai şi atacul sultanului.