ISTORII MĂRUNTE

Deputaţi români în parlamentul ungar, legislatura 1865-1867

“Patenta din februarie”

(MOL, Abszolutizmuskori Levéltár - Magyar Királyi Udvari Kancellária - Elnöki iratok, D 185 - No. 64. )

Cu toate că cele mai importante elemente cuprinse în acest aşezământ constituţional până la urmă nu s-au concretizat, a reprezentat totuşi un pas spre reconciliere şi instituirea dualismului, în cadrul căruia Ungaria a obţinut statutul de regat autonom, cu un parlament şi guvern la Budapesta.

Stemele statelor şi ale provinciilor cuprinse în Monarhia Austro-Ungară

În toamna anului 1865 Franz Joseph a convocat  din nou (1) parlamentul ungar în cadrul căruia, de data aceasta, partizanii lui Ferenc Deák - adept al concepţiei unei politici moderate – obţin o superioritate numerică covârşitoare şi vor începe discuţii preliminare cu Viena asupra reconcilierii cu partea habsburgă. Negocierile durează  timp îndelungat, până în 1867, când la 17 februarie, regele Franz Joseph îl desemnează în funcţia de prim ministru (la propunerea lui Deák) pe acel Gyula Andrássy, pe a cărui sentinţă la moarte şi-a pus semnătura în 1851.(2)

În luna mai a apărut aşa numita "scrisoare Cassandra"(3), în care Lajos Kossuth avertiza Budapesta că viitorul aparţine statelor naţionale, iar dacă Ungaria îşi leagă soarta de Viena, ca parte a Imperiului va cădea inevitabil şi "va fi rugul pe care va arde vulturul austriac, arzându-ne şi noi".

La 30 martie parlamentul ungar adoptă Articolul de lege nr.XII/1867, actul de reconciliere a naţiunii ungare cu dinastia de Habsburg.(4)

Actul de naştere al noului stat (care va “dăinui” abia o jumătate de secol) a fost promulgat de către rege la 28 iulie şi ratificat de Camera Deputaţilor a Consiliului Imperial la 21 noiembrie. (MOL, N 45  –  Regnicolaris Levéltár  –  Archivum Regni  –  Ladula H Privilegia recte articuli – Ser. A – Fasc. 2. – 1867)

Emanuil Gojdu, circumscripţia electorală Tinca, comitatul Bihor

Gheorghe Mocsonyi, circumscripţia electorală Moraviţa, comitatul Timiş

Sigismund Borlea, circumscripţia electorală Hălmagiu, comitatul Zărand

Ioan Popovici Desseanu, circumscripţia electorală Radna, comitatul Arad

 

Dumitru Ionescu, circumscripţia electorală Pecica, comitatul Arad

Josif Hodoşiu, circumscripţia electorală Brad, comitatul Zărand

Andrei Mocsonyi, circumscripţia electorală Lugoj, comitatul Caraş

Vincenţiu Babeş, circumscripţia electorală Sasca, comitatul Caraş

Aloisiu Wlad, circumscripţia electorală Zorlenţu Mare, comitatul Caraş

Alexandru Mocsonyi, circumscripţia electorală Rittberg, comitatul Timiş

Aurel Maniu, circumscripţia electorală Făget, comitatul Caraş

Sigismund Popovici, circumscripţia electorală Buteni, comitatul Arad

Date din viaţa deputatului:

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=145670055589173&set=a.103309843158528.5820.100004385374627&type=1&theater

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=145670862255759&set=a.103309843158528.5820.100004385374627&type=1&theater

Ioan Faur, circumscripţia electorală Oraviţa, comitatul Caraş

Antoniu Mocsonyi, circumscripţia electorală Şiria, comitatul Arad

(Foto: Borsos József)

.......................................

1. La 14 februarie 1861, prima dată după evenimentele din 1848-1849, Franz Joseph a convocat parlamentul ungar în sesiune ordinară pentru a pregăti încoronarea solemnă a sa ca rege al Ungariei. Tema principală a dezbaterilor însă va deveni procedeul de respingere a patentei din februarie (nici nu s-a luat în dezbatere). Partidul de opoziţie nu-l acceptase pe Franz Joseph ca domnitor, refuza orice târguială, şi din cauza neparticipării reprezentanţilor Croaţiei şi Transilvaniei, considerase parlamentul nedeliberativ. Formaţiunea lui Deák îl accepta pe Franz Joseph, dar a stăruit să privească Constituţia Ungară din 1848 ca singura bază de pornire a negocierilor cu Viena. Deák câştigă cu trei voturi (155/152), şi parlamentul trimite Vienei o adresă (modalitatea de contact între parlament şi Coroană era adresa numită Felirat) cu propunerile adoptate. Nici Franz Joseph nu s-a târguit şi în 22 august Curtea a dizolvat parlamentul.

În anul 1861 Transilvania şi regiunile de graniţă aflate sub administraţie militară nu aveau reprezentanţi în parlamentul ungar.

2. La 22 septembrie 1851, la Pesta, în curtea clădirii Neugebäude au fost ridicate 36 de spânzurătoare. Călăul a agăţat pe fiecare câte o tăbliţă cu numele condamnatului. Pe una scria “Julius graf Andrassy”. Peste câteva zile la Paris, unde trăia în emigraţie din 1849, groful Andrássy era pomenit doar ca ”le beau pendu de 1848”.

3. Scrisoarea deschisă a lui Kossuth către Deák a apărut la 26 mai 1867, pe paginile ziarului Magyar Újság

“Ştiu, rolul Cassandrelor este un rol ingrat. Dar Tu chibzuieşte că dreptate a avut Cassandra !”

4. La 14 aprilie 1849 (în Biserica Mare din Debreţin) s-a votat o rezoluţie (detronizaţie) prin care împăratul Franz Joseph I, care “se încumetă a se numi rege al Ungariei” şi “întreaga casă de Habsburg-Lothringen se lipseşte, în numele naţiei (ungare) pentru totdeauna de stăpânirea peste Ungaria  şi peste cu ea împreunata Transilvanie, precum şi peste toate părţile şi provinciile apaţinătoare ei, fiind declarată  scoasă şi izgonită din ţară.”

 

Declaraţia de Independenţă din 1849

(MOL, H 148  –  Az 1848-49-i minisztériumi levéltár – Nyomtatványok)

 …şi ciorna (MOL, H2- Az 1848-49-I minisztériumi levéltár)

Circumscripţii electorale în perioada Imperiului Austro-Ungar.

(Ungaria: legislatura 1884-1887; Austria: legislatura 1885-1891)

Gradul de educaţie a populaţiei Ungariei în 1890

 ştie să scrie şi să citească:

Arad – 55% din populaţia oraşului şi 24% din populaţia comitatului

Timişoara – 63% din populaţia oraşului şi 38% din populaţia comitetului Timiş

Satu Mare – 62% din populaţia oraşului şi 33% din populaţia comitatului Sătmar

Oradea – 63%  din populaţia oraşului şi 35% din populaţia comitatului Bihor

Comitatul Maramureş – 14% 

Comitatul Sălaj – 21%

Comitatul Caras-Severin –28%

Comitatul Hunedoara – 13%

Comitatul Turda-Arieş – 18 %

Comitatul Solnoc Dăbăca – 13%

Cluj – 60% din populaţia oraşului şi 16% din populaţia comitatului

Comitatul Bistriţa – 33%

Târgu Mureş – 57% din popolaţia oraşului şi 27% din populaţia comitatului Mureş-Turda

Comitatul Târnava-Mică – 24%

Comitatul Târnava-Mare – 45%

Comitatul Alba – 16%

Comitatul Sibiu – 44%

Comitatul Făgăraş – 29%

Comitatul Braşov – 57%

Comitatul Treiscaune – 40%

Comitatul Odorhei – 41%

Comitatul Ciuc – 28%

Harta etnografică a Ungariei realizată în baza recensământului din 1900