FAMILIA BÁTORI III

“..a haza törvényeit teneáltuk ante oculos.”- de legile ţării am ţinut cont - Literatus Johannes Angyalos m.p.

(Proces verbal de interogatoriu din 7 ianuarie 1611, Kamarai lt.Acta publica f. 28. nr.19)

 

Elisabeta Báthori

Desen după pictura originală, aflată cândva în galeria de portrete a strămoşilor familiei Zay  de Csömör. (1)

“Înzidirea” Elisabetei Báthori a fost o lezare concretă a legilor în vigoare în acele vremuri. A fost ţinută în captivitate pe viaţă din decizia arbitrală a palatinului, fără proces, fără a exista sentinţă de condamnare pe numele ei. Ţinând cont de aceste metode dictatoriale, mulţi istorici încearcă acum o reabilitare a ei, căutând probe pentru a demonstra că Elisabeta Báthori a căzut victimă unor interese politice sau pecuniare, fiind sacrificată chiar de propria ei familie.

Arborele genealogic al familiei Nádasdy, secolul al XVIII-lea (Muzeul Savaria din Szombathely)

Azi, cu patru sute de ani după evenimente, într-adevăr e greu să crezi toate acuzaţiile aduse comitisei (2) pentru că acestea au fost formulate mai mult pe baza mărturiilor smulse prin tortură ale martorilor-părtaşi la fapte.   Elisabeta Báthori nu a fost audiată niciodată, deşi ceruse în repetate rânduri. Palatinul Thurzó vorbeşte de in flagranti, însă niciun martor ocular nu a depus mărturie, nici victima care a supravieţuit torturii şi a fost eliberată nu a fost întrebată ce i s-a întâmplat. Au fost audiaţi însă persoane care aveau informaţii doar din auzite şi duşmani notorii ai Elisabetei Báthori (3). În cazul comitisei judecătorii n-au dat sentinţă, au aprobat tacit decizia palatinului de a o “pune între pietre”. Era atât de evident că Thurzó comitea un abuz de putere, încât  regele Mathias al II-lea a dat de cinci ori dispoziţie (4) palatinului ca acuzata să fie chemată în proces. Thurzó înaintează Curţii justificări tot mai puţin credibile, iar la 30 martie 1611 se scuza invocând un motiv nemaiauzit: nu  o poate cita pe Domina Nádasdy, “fiindcă se întâmplă rar ca o femeie să comită asemenea delict (...) prizoniera este considerată moartă”.(5) Palatinul n-a vrut, iar altcineva nu a avut dreptul să iniţieze o procedură judiciară. (6) 

Ceasul familiei Nádasdy, secolul al XVII-lea (Muzeul Sárvár)

Ce l-a determinat pe Thurzó să treacă peste dispoziţia regelui, să ţină, pe baza propriei decizii, o persoană din înalta nobilime în detenţie fără proces ? După cum susţin unii dintre istorici, acest caz a avut un fundal politic. Fără să mă pronunţ, dar într-adevăr sunt câteva coincidenţe care merită amintite.

Gabriel Báthory, principele Transilvaniei a încercat să obţină coroana Ungariei, bazându-se pe haiducii liberi ai fostului principe Bocskai, cauzând totodată şi o serie de probleme politice pentru regele Mathias al II-lea cu ţările Române.  Palatinul, loial Habsburgilor, nu s-a simţit obligat să faciliteze ambiţiile dinastice ale lui Báthory şi, fie voit fie fără intenţie, a ajuns în conflict tot mai puternic cu principele Transilvaniei. Până la urmă Thurzó a încercat tot posibilul să-l îndepărteze pe Gabriel Báthory de la putere. A comis Elisabeta Báthori un delict de lezmajestate, iar palatinul a încercat  să salveze averea familiei prin acuzarea comitisei de fapte pentru care nu risca nici sentinţă capitală nici confiscarea averii ? Din scrisorile Dominei Nádasdy nu reiese că l-ar fi ajutat într-un fel sau altul pe nepotul ei împotriva Habsburgilor. Se pare că din anturajul Elisabetei Báthori de partea principelui transilvan era, sau cel puţin simpatiza cu planul acestuia, ginerele ei, Nicolae Zrínyi, care avea ceva legături de rubedenie şi cu Thurzó. Nu ştim în ce împrejurări, dar Zrínyi va da “cu subsemnatul” în data de 16 decembrie 1610. Protestează solemn împotriva acuzaţiilor care i se aduc, şi neagă că ar fi depus jurământ de credinţă principelui transilvan. (MOL, Palatinus comes Georgius Thurzó 1609-1617 Lad.59 C)

 Sigiliul familiei Nádasdy, secolul al XVIII-lea (Muzeul Sárvár)

Începând cu luna martie 1610 Sigismund Forgách, căpitanul general al Ungariei de Sus, raportează sistematic palatinului acţiunile principelui Gabriel Báthory, şi tot în martie Thurzó dă Ordonanţă pentru începerea urmăririi Elisabetei Báthori şi au loc primele audieri (7), iar la sfârşitul lunii  este descoperită o conspiraţie împotriva principelui transilvan. Tot o coincidenţă stranie pare a fi între hotărârea comitesei din luna septembrie, când îşi lasă prin testament toată averea  pe mâna ginerilor şi a fiului ei minor, şi audierea a treizeci de “martori” în legărură cu “anumite plângeri grave” împotriva Elisabetei Báthori. În decembrie principele transilvan ocupă Sibiul, ginerele comitisei este acuzat de act de neloialitate faţă de rege, iar în ultima zi a lunii Thurzó o reţine pe Elisabeta Báthori.

Mai sunt şi alte ipoteze, pline de imaginaţie, despre motivul reţinerii Elisabetei Báthori. Le voi aminti atunci când voi povesti despre mărturiile consemnate.

.

Semnătura autografă a lui Thurzó, Bytča, 22 aprilie 1615  (colecţie particulară)

.............................................................

1. Portretul a fost publicat pentru prima dată, cu  îngăduiţa familiei Zay, în revista “Hazánk és a Külföld” în anul 1870 (Nr. 6/30, 28 iulie, pag. 473).

Azi sunt cunoscute două portrete ale Elisabetei Báthori: unul se află la Muzeul din Trenčín, copie după originalul aflat în galeria de portrete Zay (azi dispărut), cu inscripţia “Hiaena Chejtensis”,

Elisabeta Báthori (copie după originalul Zay, Muzeul din Trenčín, Slovacia)

celălalt portret  provenind din galeria Nádasdy (Muzeul Naţional Ungar). Originea acestei galerii de portrete  este însă îndoielnică. Înafară de portretul palatinului Toma Nádasdy, al soţiei sale Ursula Kanizsai, şi al fiului Elisabetei Báthori, Paul Nádasdy, nu sunt originale, sunt (copii ?) executate mult mai târziu.

Palatinul Toma Nádasdy şi Ursula Kanizsai

- Un amănunt care merită notat:

Scrisoarea lui Matei Daczó, castelanul de Făgăraş, către Toma Nádasdy despre obligaţiile şi drepturile ciobanilor de la ferma cetăţii Făgăraşului, 29 iunie 1549.

“.....Erthem Azth hogÿ Te .N. Erthewkewzÿk volth, Azon hogÿ Az Johazoknak Ez fogaras felden Mÿnemÿw zertartasswk wolth...”.- înţeleg că Aţi avut consfătuire despre datoria şi plata ciobanilor de la Făgăraş. Pe aici îi plătim.....începând cu ziua de Sfântul Gheorghe şi până la Sfântul Dumitru cu câte două oi, de două ori pe an cu haine din pielea animalelor moarte sau cu sarică şi lunar cu câte o câblă de gâu de pe la noi. Iarna  din folosul oilor cu Brenze, vara cu urdă făcută din laptele oilor fiindcă n-au voie să aibe lipsă la caş. Când va veni vremea caşului zilnic trebuie să facă un caş. În acest ţinut asta începe în ziua de Sfântul Gheorghe, după ce mielul va fi mai bătrân, trebuie să facă zilnic doi caşi. După ce mielul a fost înţărcat, după ziua Sfăntului Urban, în fiecare zi trebuie să facă trei caşi. Cel care are grijă de fermă are a şaptea parte din caş....Până  la ziua Sfinţilor Petru şi  Pavel fac Brenze tare, după aceea fac Brenze....”.

 Francisc Nádasdy şi Elisabeta Báthori

“...pereche n-are nici la curtea Împăratului, nici la Sultan,

cine să aibe sabie mai puternică ca a lui, ori unde merge

acolo el triumfă...”

Istoriograful turc İbrahim Peçevi despre Francisc Nádasdy, numit şi “puternicul bei negru”.

Paul Nádasdy, fiul “beiului negru” şi al Elisabetei Báthori

Notă: Multe dintre articolele despre Elisabeta Báthori preiau ca ilustraţie portretul Lucreziei Pucci, soţia unui umanist italian, Bartolomeo Panciatichi. Presupun, din cauza unui copy/paste eronat şi multă superficialitate.

Portretul Lucreziei Panciatichi, 1540 (Agnolo Bronzino, Galeria Uffizi din Florenţa)

2. Elisabeta Báthory nu avea titlul de contesă de Nádasdy, îşi semna scrisorile Elizabeta Comitissa de Bathor  (de exemplu: scrisoarea din 15 februarie 1604 către Ferenc Batthány - MOL, Batthyány család körmendi levéltára, P 1314, Missiles, 02236). Titlul de conte a fost obţinut pentru familia Nádasdy de fiul Elisabetei Báthori în anul 1625.

Blazonul Familiei de Nádasd şi Nádasdy de Terra Fogaras

Vitraliu, sala de conferinţă a Arhivelor Comitatului Fejér, Ungaria

Deviza: SIE DEUS POR NOBIS QUIS CONTRA NOS - Dacă Dumnezeul e cu noi, cine (va fi) împotriva noastră?

3. De exemplu parohul de la Beckov, “nu poate răspunde la nici una dintre întrebările punctuale, doar auzise despre faptele Dominei”. Johannes Ponikenus, preotul din Čachtice, nu a fost citat de instanţă, ci el a solicitat să depună mărturie. De schingiuiri nu ştia nimic, în schimb a acuzat-o pe stăpână de vrăjitorie şi de posedare diavolicească. Preotul, binecuvântat cu o imaginaţie vioaie, susţinea că Elisabeta Báthori ţinea ospeţe canibalice, şi acum, după ce a fost reţinută, îl bântuie în chip de pisică. “Ştie” că stăpâna omoară fete,  cel puţin de zece ani, şi aceste fapte sunt bine cunoscute locuitorilor din Sárvár, încă de pe timpul reverendului Magyari.

Prima pagină a lucrării reverendului Magyari din 1602, dedicată lui Fransisc Nádasdy

4. Dispoziţia regelui din 11 ianuarie, 26 februarie, 18 martie, 10 aprilie 1611 şi din 24 ianuarie 1613 (MOL, E-196, Fasc.18 ) Procesul verbal de consemnare a mărturiilor a fost înaintat domnitorului abia în vara anului 1613.

5. Textul scrisorii  a fost publicat de  Dezső Rexa (Báthory Erzsébet, Nádasdy Ferencné, Budapest, 1908, 108.l)

6. La dieta de la Poson/Bratislava (decembrie 1609) Thurzó susţinea altceva ”..dar fără să fie audiat, nici răufăcătorul prins asupra faptei nu va fi condamnat..” (Szilágyi Sándor: A Magyar Nemzet Története, VI/II)

7. ”....pentru că, pe de o parte mai devreme, pe de alta în aceste timpuri, din cauza unor lucruri întâmplate în diferite regiuni, anumite plângeri grave au ajuns la urechile noastre despre nobila Domina Elisabeta Báthori, deoarece călăuzită de nu se ştie ce fel de duh, lăsând la o parte frica de Dumnezeu şi de semeni, a omorât şi a ordonat uciderea, într-un mod nemilos şi în diferite feluri,  mai multor fete şi tinere şi alte persoane feminine care trăiau la curtea ei .....” Ordonanţă Palatină, 5 marie 1610 (MOL, a Magyar Kamara archivuma A.P.E-142, Fasc.28, No.19)  Există şase procese verbale de consemnare a mărturiilor: 26 martie/ Čachtice, septembrie/ Bratislava, 28 octombrie/Sárvár, 7 ianuarie 1611/ Bytča, în vara anului 1611/ Čachtice şi 17 decembrie 1611/ Sopron şi comitatul Vas

Va urma....