COMITES DE TIMIŞ

Lista comiţilor de Timiş pâna la invazia tătară din 1241

1.Pancratius comite de Timiş, posibil ante 1175. 

   În 1175 “Petrus praefectus Temesvariensis cujus consors Laucha Ruthena in Hungariam venit” (Stemmatographia nobilium familiarum regni Hungarae I-II, 1796-1798) Poth = Petrus?

Cavalerul Poth (Cronicon Pictum)

2. Anul 1203  ” Poth Thymisiensi Comite”  Poth, după Thuróczy (Poth amplius inquit latine nuntium significat, quia primus eorum Hermistus internuntius erat - Chronicon budense) provine dintr-o familie străveche. Hederich şi Wolfger de Homburg în jurul anului 990 primesc din partea ducelui Géza domeniu pe “montem Kyscen (Güssing) et insulam Danubii”, unde Wolfger ridică o mănăstire, iar Hederich ridică o cetate “Castrum novum, in Hederwar” . În 1146 este menţionat strămoşul familiei Héderváry- Heder comes

În anul 1213 - Poth de Hedervar, comite de Kewe. Una şi aceeaşi persoană cu Poth, comite de Timiş sau doar fac parte din aceeasi familie ? Familia Poth s-a incuscrit, la un moment dat, cu familia Héderváry?
(În anul 1267 – Laurentius de Hedervar de genere Poth.)

 Cavalerul Hederich (Cronicon Pictum)

3. Anul 1214. “Hetze, comes Thumusiensis” (Scrisoarea regelui Andrei al II-lea către Boreslo, episcop de Vác – Katona, Historia critica regum Hungariae V)

4. Anul 1233. “Gyletus dux Sirmii C. Temes filius Nicolai Palatini” 

Revista Religio nr. 44/1858 publică o însemnare de pe frontispiciul capelei din cetatea Fraknó (Forchtenstein, Ausztria) “Hanc capellam Dux Gyletus in honorem Beatissimae Dei Matris renovavit venerationis ergo, anno 1233 ” 

“....cujus filius Giletus, itidem (de asemenea) Dux Syrmiae (azi Sremska Mitrovica, Vojvodina), alias Banus Temesiensis se Principem de Frakno, et dominum lacus Peyso (lacul Balaton) nominavit ; qui etiam arcem Frakno magis instauravit, et capellam etiam Beates Virginis iam antecedenter aedificatam roboravit, cui etiam hanc inscriptionem addidit : Giletus Dux, Princeps de Frakno et Dominum Peiso lacust, hanc Ecclesiam B.M.V. submisse restauravit.A.1233 “ (Fejér: Codex Diplomaticus ac Civilis...IX/III)

5. Anul 1240. “Dionysius, magister Agasonum (mare comis, mai marele grajdurilor) et Comes Timisiensis. “ din familia Bánffy de Losoncz. (Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens, I. Bd. Wien, 1857. - Firnhaber Fr.-el. Fontes rerum Austriacarum..)

Bánffy de Losoncz (blazonul strămoşesc)