DESPRE ANONYMUS I.

Belae regis notarius

Pdict’ magister

Gesta Hungarorum (1) este una din cele mai comentate cronici medievale. Persoana autorului este şi azi înconjurată de taină. Intitulându-se el însuşi Pdict’ magister, a fost notar al unuia dintre regii Bela. Nu-i cunoaştem numele, nici identitatea regelui Bela (au fost patru) al cărui notar a fost.

Particularităţi ale limbajului narativ folosit de către Anonymus dovedesc că era cleric, provenea din înalta nobilime,  a trăit la curtea regală, şi pare plauzibil (pe baza unor date care apar în capitol 17 al gestei) că se trăgea din neamul Oba, cumani sedentarizaţi pe cursul superior al Tisei (2) Ca notar al regelui locuia la Alba Regia, unde se păstrau  Libri Regii (registrele regale), şi atunci când şi-a redactat cronica era încă la o vârstă tânără. Deşi avea o funcţie înaltă la curtea regală, nu era „o înaltă faţă bisericească” (3)

Sigiliul palatinului Omodei de genere Oba (?-1311)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară naturală (anul 1299) Ø 48 mm. Câmpul sigilar: pe un fundal înflorit cimier şi scut. Legenda: S OMODE PALATINI DE GENERE OBA. (MOL, DL 2216)

Periodic, Gesta şi  persoana notarului anonim generează discuţii şi polemici, se pun întrebări care nu-şi găsesc un răspuns, şi de fiecare dată, dezbaterile  ajung într-un punct mort.  Până acum s-au emis patru ipoteze (pentru fiecare rege Bela, cu argumente discutabile), dar istoriceşte nu există dovezi pentru a susţine vreuna din ele.

Iniţiala P nu este urmată de punct ci de grupul de litere dict’
Praedictus magister (declarat magister) sau P.dictus magister (P.numit magister/titlu neconfirmat)

Gesta Hungarorum
(Országos Széchényi Könyvtár, Kézirattár, ff. 1v-2r)


I. 1060-1063

Scriind sub Bela I, şi nemaiexistând până la el alt rege Bela, notarul anonim nu s-a simţit obligat să menţioneze identitatea regelui. În cronică nu se aminteşte nimic despre invazia pecenegilor din anul 1068, deci Anonymus şi-a redactat lucrarea înainte de acel an. În actul de fondare al abaţiei de Tihany, anul 1055, este amintit arhiereul Nicolao, vice-notar regal. Acest „...beatissimo Preasule Nicolao, qui tunc temporis vicem procurabat Notarii, in Curia Regali..” ar fi N., acel prieten bun, căruia notarul anonim al regelui Bela i-a dedicat lucrarea sa.

Dar...

Nici magister Rogerius în lucrarea sa „Carmen miserabile”, nu precizează al câtelea Bela era regele în timpul domniei căruia, în anul 1241 tătarii au invadat  Europa. Anonymus nu scrie depre bătălia de la Chiraleş dar nu îl cunoaşte nici pe acel charchan (demnitar de rangul doi), personaj real, care a fost botezat la Bizantion.(Konstantinos Porphyrogennetos: De administrando imperio, Cap.40). Dacă era notarul regelui Bela I, puţin probabil că ar fi ştiut de sanctificarea regelui Stefan I, petrecut în anul 1083. Scrie consecvent  Hungaria, deşi
în documente această formă de denumire apare doar în timpul domniei lui Stefan al II-lea (1101 – 1131). În diplomele emise pe timpul lui Bela I, numele regelui este scris Adalbertus şi nu Bela. Un ultim contraargument: actul de fondare al abaţiei de Tihany (T.fasc.1, 2) este singurul document medieval, emis de cancelaria regala, în care este menţionată funcţia de „vice notar regal”.

Planul bisericii de la Dömös şi villulae nostre / al „fermei” preferate a regelui Bela I. (1060-1063)

.....................................................

1. Codexul se referă, dar nu-l numeşte nici pe autor şi nici titlul lucrării. Acesta din urmă a fost stabilit de către directorul de la Hofbibliothek, Sebastian Tengnagel: ”Historia Hungarica de VII primis ducibus Hungariae, auctore Belae regis notario ”şi avea cod.lat.nr.514. Gesta a fost amintită pentru prima dată de Lambeccius (Peter Lambeck) în lucrarea „Diarium sacri itineris Cellensis” (Viena, 1666),  şi apoi publicat în  anul 1765 de Johannes Georgius Schwandtner. Datează din a doua jumătate a secolul al XIII-lea, dar pare să fie copia unei geste mai veche, şi în tot cuprinsul cronicii notarul anonim nu depăşeşte perioada de domnie a regelui Andrei I. Scris pe pergament, are 24 de file. Din anul 1932 se află la Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta (Cod. Lat. Medii Aevi 403)

2. Oba a fost regele Ungariei între anii 1041-1044. Era nepotul (după soră) al regelui Ştefan I. Nu există nici un document scris în care să fie menţionat şi cu numele de Samuel, doar la Anonymus figurează ca regele Samuel numit Aba, şi pe denari de argint.

ø REX SAMVHEL / ø PANONEIA  (ø 18 mm, 0,69 g – Muzeul Naţional Maghiar)

Mormântul presupus al regelui Oba Samuhel. Biserica de la Feldebrő

3. „N. Suo dilectissimo amico uire uenerabili et arte litteralis scientie inbuto... prea iubitul său prieten N. bărbat onorabil şi învăţat în ştiinţa artei literare...Deci N. era doar „bărbat onorabil”. Nu erau, nici Anonymus nici N., pe un „raft” înalt.