sâmbătă, 12 februarie 2011

WLADISLAUS DRAGWLYA II.






































Sighişoara (la începutul secolului al XX-lea)


Din punct de vedere istoric nu este dovedit, dar prin asociere cu prezenţa tatălui său la Sighişoara, tradiţia spune că Vlad s-ar fi născut în acest burg, la începutul anilor '30 ai secolului al XV-lea.(1) La fel de sărace sunt şi neconcludente datele privind o posibilă primă domnie a lui Vlad, în toamna anului 1448. În Tevarih-i al-i Osman (Istoriile dinastiei otomane) se afirmă că sultanul, în anul 1449, a pus domn pe Kazıklı, dându-i steag şi hylat (caftan). Doar data este greşită, dacă luăm în consideraţie o scrisoare dată la Târgovişte, la 31 octombrie 1448, în care un Vlad voievod îi înştiinţează pe braşoveni, că nu poate veni în Transilvania pentru a fi recunoscut ca domn, cât timp Johannes de Hwnyad este plecat în expediţie. Se referea, fără îndoială, la campania antiotomană din toamna anului 1448, care s-a sfârşit în octombrie, pe Câmpul Mierlei.

Scrisoarea e semnată Wlad, parcium Transalpinarum Vajvoda, şi este puţin probabil că a fost dată de Vladislav al II-lea (Hurmuzaki-Iorga: Documente...vol.15, Bucureşti,1911,pag.35), cancelaria voievodală nu a făcut niciodată confuzie între Vlazi şi Vladislavi.


Scrisoarea lui Vlad către braşoveni, 30 octombrie 1448
(Arhivele Statului Brasov, colecţia Schnell U 463)


În cronica sa, Konstantin Mihailović de Ostrovica (2) susţine şi el, că sultanul l-a trimis pe fiul mai mare a lui Vlad Dracul (Mircea a murit în 1447) spre a domni în locul tatălui său „cu înţelegerea ca în fiecare an să vie la dânsul, ca să i se înfăţişeze şi să dea tributul la fel cum dăduse şi tatăl său. Iar pe fiul al doilea, fratele acestuia, l-a lăsat la curtea lui. Acest fiu al lui Dracula a venit doi ani de-a rândul la curtea împăratului de a dus tributul, potrivit înţelegerii.Dar după accea nu a vrut să mai vină.” (Călători străini... vol I.Bucureşti,1961, pag,126)

Evenimentele descrise în acest pasaj seamănă mai mult cu faptele din perioada 1460-1462, dar întrucât ştim că, în 1456, Vlad a obţinut voievodatul cu sprijinul lui Iohannes de Hwnyad, este posibil ca ienicerul cronicar să îmbine scurta aventură din toamna anului 1448 cu prima domnie efectivă a fiului lui Vlad Dracul.






































În august 1448, în Transalpina domneşte Vladislav al II-lea. Cunoscând bine situaţia din Transalpina, Iohannes de Hwnyad el însuşi îi dă acest titlu într-o scrisoare către saşi : „ilustrul principe domnul Vladislav, voievodul transalpin”. Dacă Vlad a avut o primă „domnie”, aceasta putea avea loc doar în perioada octombrie-noiembrie 1448, cât timp Vladislav al II-lea se afla la Kossovo. De ce l-a trimis sultanul ca domn pe Vlad în Transalpina chiar în timpul ofensivei coaliţiei creştine? O posibilă explicaţie găsim la Chalcocondiles. Cronicarul bizantin afirmă că românii au trimis soli la sultan, susţinând că ei nu au vrut să vină la acest război, dar au fost forţaţi de peoni (unguri) să participe la lupte.

Cuvintele lui Nicolai Olahi nu par exagerate când descrie comportamentul homminibus potiorum Transalpinarum – oamenilor fruntaşi din Transalpina: „Sed, vix  alicubi tutta esse potest regni societas, multo minus in Transalpina,... …Haec obiter volui inserere, vt mores Transalpinorum essent cognitiores.” – Dar, niciunde nu poate fi sigură o uniune a celor din jurul regelui, mult mai puţin în Transalpina,....Am dorit să inserez asta, ca obiceiurile transalpinilor să fie cunoscute.”


 
Danubius, Fluvius Europae Maximus (Cholnoky Jenő Földrajzi Társaság)

Dar să vedem ce spune Vlad el însuşi despre prima sa domnie. La 6 septembrie 1456, când  se  îndatoreşte la pace cu Ungaria, zice: s-a pus cu totul sub protecţia regelui.... in adeptione prima huius Valachie dominacionis – în obţinerea pentru prima dată a acestei domnii asupra Valachiei. (Hurmuzaki-Iorga: Documente....vol.15, pag.45) Nu cred că Vlad ar fi omis să amintească faptul că a mai avut o domnie, dacă în tomna anului 1448 n-ar fi fost doar pretendent la scaunul voievodal ci domn de jure.

................................................
1.Sigismund de Luxemburg i-a concesionat lui Vlad Dracul dreptul de a bate monede. Vlad va beneficia de venitul monetăriei de la Sighişoara până va reuşi să ocupe scaunul voievodal, deci între anii 1432 şi 1437 sigur a funcţionat un atelier de bătut monede la Sighişoara.

Io Vlad, voievod şi domn. Scrie domnia mea fraţilor mei, pârgarilor din Braşov. Ştiţi bine că e poruncă de la Domnul nostru chesarul să-mi fac haraghie. Deci daţi fier şi ce mai este de trebuinţă pentru haraghie în mâinile oamenilor mei, ca să ne facem treaba.” (I.Bogdan:Documente....Bucureşti,1905, pag.69)

Nu avem date ce fel de monede erau acestea, dar nu puteau fi decât dinari regali ungureşti, eventual quartinguri, pentru oraşele de graniţă şi trecătorile Branului, Telejenului, Prahovei. În timpul lui Sigismund de Luxemburg nu funcţiona  nici o altă monetărie al cărei nume începea cu litera S (Stenarum /Schäßburg/Segesvár), în consecinţă nu este exclus că şi primii denari emişi de către regele Albert de Habsburg, cu semnul S-A, provin de la această monetărie. (S de la Schäßburg, iar A de la Antonie, cămăraşul lui Vlad Dracul)

Vlad impune Sibienilor şi Braşovenilor monedele bătute la Sighişoara.” ..Sibienii au lepădat ducaţii cei vechi; deci şi voi să nu mai umblaţi cu ei, căci de voi afla pe cineva că umblă cu ducaţii vechi, am să-i fac rău” Din această cauză monetăriile din cele două oraşe au fost nevoite să-şi restrângă (Braşovul poate chiar să înceteze cu totul) activitatea. Despre sibieni nu avem date, dar ”pârgarii” braşoveni s-au manifestat ostil faţă de Vlad Dracul şi ....exportau aramă către Transalpina, pentru voievodul Aldea.

„....de cele ce vorbiţi cu mine voi nu vă ţineţi, ci duceţi aramă lui Aldea şi lui Albul. De aceea, boerul meu şi omul vostru Petru au fost la şpanul (ispán-comitele secuilor);.....a zis şpanul că arama are să meargă la cămara chesarului....; iar cine nu va duce arama la  cămara chezarului, într-alta parte să n-aibă voie a o duce, ci să rămână zălogită, ca s-o ia chesarul.























Ştanţă monetară, 1672 (bustul pricipelui Michael Apafi)
MICHAEL. APAFI. D. G. PR. TRA.: MICHAEL. APAFI. D. G. PR. TRA
(Muzeul Naţional Brukenthal)


Se pare că relaţiile proaste cu Braşovul sau protestul braşovenilor persistă, şi Vlad... face un pas. Denota acest lucru o altă scrisoare.

Ioan Vlad, voievod şi domn. Făcutu-şi-a domnia mea milă cu Braşovenii şi le-a îngăduit domnia mea să aibă voie a face negoţ cu ducaţi de cei vechi..... Şi Braşovenii să nu trimeată aramă în Valachia.” (I.Bogdan:Documente....Bucureşti,1905, pag.64)

La o dată ce nu se poate preciza, Vlad a intenţionat să mute monetăria la Braşov. Antonie, cămăraşul lui Vlad Dracul (cca. între anii 1433-1440) explică braşovenilor că acest gând de a muta atelierul a produs o împotrivire în rândul sighişorenilor.

Togo radi prorazumehu prûgari od Šegišore, otti šta da promêstimû haraghia u vas, i doidoše kû mene i rekoše mi takozi: kako da premestiš haragia û Brašov, da usmeši čistû ot nas, da a dadaši Brašovênomû ?....Deci au priceput pârgarii din Sighişoara că vreau să aşez haraghia la voi şi au venit la mine şi mi-au zis aşa: « cum să  muţi haraghia la Braşov şi să iei această cinste de la noi şi s-o dai Braşovenilor...Această ruşine n-o vom suferi noi odată cu capul, iar ce-ţi este voia ta nu ţi-om face»”
(I.Bogdan: Documente....Bucureşti,1905, pag.260)





























Hans Burkmayer: Atelier de bătut monede (gravură în cupru)

Dacă monetăria a funcţionat sau nu între anii 1438-1442,...răspuns ferm nu avem. Va fi reînfiinţată de Johannes de Hunyad în anul 1443, când mută monetăria de la Brasov la Sighişoara, sub administrarea lui Cristoforo Italicus da Firenze.

„.....Cum nos pro nostra apprumtuacione contra insultos turcos, Christi nominis hostes pestiferos, iam proxime exercitualiter instauranda, camaram monetarium in Segeswar erigere et levare volumus fiendam, quocirca Vestris Amiciciis committimus, mandantes quatenus sufficencia laboreria, ad usum pretacte camare pertinencia, simul cum monetar[iis] in Brassovia existentibus, camar[ariis] nostris, presencium ostensoribus, exportare et exportre facere modis omnibus debeatis.....In Hwnyad, [6 iunie], anno Domini MoCCCCoXLIIjo


 
Johannes de Hunyad către braşoveni despre monetăria ce va deschide la Sighişoara.
(Arhivele Statului Braşov, colecţia Fronius, I,2.)

Cristofor Italianul, camerarius al monetăriei voievodală, la 29 septembrie 1443, dă braşovenilor o adeverinţă  pentru uneltele primite.

Cristoferus Ytalicus, concivis cybiniensis, camerarius monetarium magnifici viri Iohannis de Hwnyad, Waywode transsylvaniensis – adevereşte că a primit de la braşoveni cele de nevoie pentru monetăria cea nouă din Sighişoara – primo incudes octuaginta duas, longos maleos viginti quinque, forcipites scindendi viginti et forpices ad tenendum aptas, viginti duos, parvos maleos quadraginta quatuor,maleos magnos viginti sex....- nicovale 82, ciocane lungi 25, cleşti pentru tăiere 20 şi cleşti potriviţi pentru ţinere 22, ciocane mici 44, ciocane mari 26.....anno Domini MoCCCCoXLIIjo

Adeverinţa  dată brasovenilor  pentru uneltele primite (Arhivele Statului Braşov, colecţia Fronius, I,6.)

2. Konstantin Mihailović s-a născut, în jurului anului 1430 la Ostravica. Cade în mâna turcilor în timpul luptelor de lângă Novo Brdo, în 1455. Participă la asediul Belgradului din anul 1456. Este prezent în armata sultanului Mahomed al II-lea, cu ocazia luptelor pentru Morea, Trapezunt, împotriva lui Uzun Hasan şi a luat parte, în 1462, la expediţia militară de pedepsire a voievodului valah. În anul următor îl găsim dizdar (căpitan) al cetăţii Zvečaj, dar după pierderea Jajce-i, predă cetatea regelui Matthias. Ca fost căpitan, probabil fusese unul dintre cei 500 de prizonieri turci, care l-au urmat pe Matthias la Buda. Mai târziu ajunge în Polonia, unde va fi înnobilat. Cronica fostului ienicer a văzut lumina tiparului în anul 1565, tradus în limba poloneză. Aproape trei secole nimeni n-a ştiut de cronica lui Mihailović. A fost descoperită în anul 1828 în mănăstirea Berdicev şi publicată din nou, în acelaş an, cu titlul „ Pamjetniki janczara” (Amilintirile jenicerului)

4 comentarii:

  1. Cateva observatii..
    1. Ca s-ar fi nascut in Castrum Sex...probabil..dar ca tatal lui ar fi POSEDAT casa in Schaesburg/Segesvár/Sighisoara, asa cum afirma ALTII..este exclus. Deci NU ESTE CASA LUI VLAD TEPES (in sensul de POSESIE) asa cum sta pe acolo pe toate gardurile.
    Exclus pentru ca NU ERA CETATEAN al ORASULUI...
    Statea in chirie eventual..
    S-a mai intamplat si cu alte case celebre: Mathias de Hunyad s-a nascut nu in Casa Tatalui, ci in Casa inchiriata de Johannes de Hunyad in Clus/Clausenburg/Kolozsvár/Cluj, era o casa de patricieni...poate fiindca acel gresit mentionat Mehfi/Mehfy, proprietarul, era de fapt un Mätthi/Mathias (varianta GERMANA de Mathias) a fost botezat fiul lui Johannes cu numele de Mathias.
    Nici Johannes de Hunyad, cat de mare Voievod si REGENT/ADMINISTRATOR al Regatului Hungaria, nefiind CETATEAN al Orasului, nu avea dreptul sa cumpere casa intr-un Oras Liber Regal.

    2. La Christophorus Italicus..DOCUMENTUM 29.sept 1443.
    citat drept in UB II, 1902 ...DOCUMENTUM 2466.
    EXCLUS in ACEST VOLUM.
    -Vol IV, Hermannstadt 1937, il am sub ochi..cuprinde perioada 1416-1437 si DOCUMENTA 1786-2299.
    Nu am urmatoarele volume inca, dar dupa numarul DOCUMENTUM 2466 trebuie sa fie VOL V...deci primul publicat dupa razboi..
    3. MUTA MONETARIA..este o fraza ambigua..ca si cand el ar putea dispune intr-o TARA STRAINA sub un REGE, unde sa fie monetaria care sa bata monedele pentru Transalpina..
    Poate, dar cu ACORDUL REGELUI...
    Ca DORINTA lui este acceptata de rege..probabil..Dar ce voiau cei ce nu acceptau sa le fie luata monetaria loco..de facto SUB PROTECTIE si CONTROL REGAL...
    Voievodul Transalpin SA NU PORNEASCA DEMERSUL LA CURTEA REGALA pentru a fi mutat locul UNDE ARE DREPTUL ACORDAT SA I SE BATA MONEDA...
    Cred ca asa nu duce la ambiguitati..
    Va multumesc pentru atentie.

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    RăspundețiȘtergere
  2. Ati scris UB III..am gresit si eu cand am citat drept UB II...
    mea culpa cu cenusa pe crestet..

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    RăspundețiȘtergere
  3. Inca o observatie:
    Mai exista sigla S pe monedele emise in Szomolnok.
    Aceasta pentru dezambiguizarea termenilor (cum sta asa frumos in wiki).

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    RăspundețiȘtergere
  4. La Szomolnok dupa 1440 cu S-C és S D, intre 1531-1532 cu S-A. Cu S din 1763 dar numai creitari (Csiky Emil: A magyar pénzek verdehelyei történelmünkben,1987)

    Da, volumul V.( Band 5: 1438-1457 Nummer 2300-3098, Köln,1975)

    Da, Matthias in 1467 scuteste de impozit pe ginerele lui Iacob Mehffi, dar Ladislaus de Hwnyad e cetatean al Clujului, are casa pe Media platea Ascendendo Intra Muros

    RăspundețiȘtergere