SIGILLA VII

Elemente heraldice, sigilii de demnitari, cetăţeni şi oraşe din Banate, Transilvania şi Partium

Henric de Kiseg, regni Sclavoniae banus. 1273 (MOL, DL 846)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară naturală, Ø 58mm. Câmp sigilar: scut cu trei dungi (divise) verticale, flancat de lei rampanţi. Legenda: -N-ICI BANI T-CIVS S---.

Demnitatea de ban este o instituţie tipică croaţilor. Cu mult înainte de formarea statului Ungar (spre sfârşitul secolului al IX-lea), după mărturia documentelor, croaţii avea deja bani.(1)

Deşi croaţii nu aveau o ţară a lor, independentă (trăiau sub stăpânire bizantină, francă apoi bulgară), regiunea a fost împărţită în jupanate, iar banii erau în fruntea acestor unităţi administrativ-teritoriale. Nu există un consens referitor la originea denumirii „ban”. Poate deriva din cuvâtul slav župan, sau pan, dar sunt istorici care susţin şi azi, că ar avea origine avară (bojan) sau celtică (pen).(2)

Ioan, fiul lui Henric de Kiseg, ban al Slavoniei, 1285 (MOL, DL 1186)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară naturală, Ø 60mm. Câmp sigilar: scut cu trei dungi verticale, flancat de lupi, Coroană amplasată deasupra coifului heraldic (Topfhelm). Legenda: S IOHANNIS ---I TOCIVS SCLAVONIE FILII -ERICI.

Banatele erau de două feluri: banate regionale şi banate denumite după cetăţi de graniţă. (3) Banul regional făcea parte din “barones regni majores”, urma în rang după “judex curiae regiae”, avea dreptul (până în 1757) să convoace şi să ţină adunări generale (conferentia banalis), putea permite infiinţarea unor aşezări, împărţea privilegii, moşii şi funcţii. Dispunea liber de cetăţile regale aflate sub jurisdicţia sa, le putea zălogi sau vinde.  În lipsa banului, sau pe perioada cât această demnitate era vacantă, puterea revenea episcopului de Zagreb (bani locumtenens).

Ştefan episcop de Zagreb, 1363 (MOL, DL 239)

S STEPHANI EPI ZAGRABIEN ET REGN- -CLAUONIE UICA LODOUICI REG- ALIS.

(Renumitul comite de Zagora, Hermann von Cilli - socrul regelui Sigismund - în 1406 a reuşit să obţină ca banii să fie consideraţi mai presus de legile care au  aplicare generală. În 1595 Jan Draskovich, ban al Dalmaţiei, renunţă la acest privilegiu.)

Ioan, comite de Senj, Modruš şi Gradec, 1365 (MOL, DL 5391)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară de culoare verde, Ø 35mm. Câmpul sigilar: pe un fundal înflorit un leu stilizat, coif, cimier. Legenda: SIGILLV IOHIS ---TIS MODRVSSIE ET GREC.

Nos magister Iohannis filius Anthimy, viceban de Körös (Križevačka županija), 1397 (MOL, DL 8216)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară naturală, Ø 48mm. Câmpul sigilar: scut, coif, deasupra coifului un braţ străpuns de pumnal, ţinând (ce?). Legenda: S IOHANIS FILI ANTIMI VICEBANI CRISIENSIS

 Lista banilor şi a căpitanilor de Belgrad

Mathko de Ragusa, căpitan 1430-1431

Franco de Tallowz, căpitan 1432-1439

Crepiol de Laak, căpitan 1442-1446

Mihai Zylagy de Horogzeg, căpitan 1457-1458

Nicolae de Dombo, căpitan 1461

Peter Doczy, căpitan 1462

Grigore, Gheorge Bradach de Ladomerz şi Paul de Felfeld (Paul Kinizsi/"Chinezul"), căpitani 1469

Ladislau de Rozgony, căpitan 1481

Martin Czobor, ban 1493

Gheorge More de Chulay, căpitan 1496

Gheorge de Kanisa, ban 1500-1501

Gheorghe de Kanisa şi Gheorghe More de Chulay, bani 1501-1507

Ioan More de Chulay, căpitan 1501-1507

Paul Horvathy, viceban 1503

Emeric Therek de Enÿng, ban 1508-1520

Laurenţiu de Wylak, ban 1511

Francis de Hederwara, ban 1519

Paul Bÿsseni (pecenegul) de Ezdrhegche (de Özdöge), ban al Dalmaţiei, Croaţiei şi al Slavoniei, 1404

(MOL, DL 24705)

Sigiliu-inel atârnat, imprimat în ceară de culoare verde, Ø 18mm. Câmpul sigilar: scut, în scut înscris un bust (?) Legenda: S PAULI BISSENI. (4)

Nicolae fiul lui Matei de Lipova, comes terris de Rojcsa (Sremska Rača), 1420 (MOL, DL 9229)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară naturală, Ø 20mm. Câmpul sigilar: scut, în scut înscris o frunză de tei. Legenda:

----AI DE LIPPA

Grigorie, episcop (onorific) de Severin, 1501 (MOL DL, 98384)

Sigiliu-inel timbrat, oval, 20x15mm. Câmpul sigilar : scut cu vârful rotunjit, în scut înscris un crin şi o cruce -stilizate- ieşind dintr-o coroană deschisă. Deasupra scutului mitră episcopală. Legenda: G E

Valentin Pewlekoych de Kapolna arbiter, comitatul Körös (Križevačka županija). 1514 (MOL, DL 22641) 

Andrei, arhiepiscop de Spalato (Split), 1406 (MOL DL 9191)

Sigiliu atârnat, imprimat în ceară de culoare roşie, migdalat, 80x48mm. Câmpul sigilar: fundal reprezentând un altar gotic. Deasupra altarului figura Sfintei Fecioară cu pruncul Iisus. Jos, un călugăr stă în genunchi, flancat de doi porumbei. Legenda: S ANDREE DEI GRACIA ARCHIEPISCOPI E SPALATESIS

................................

1. Banul Bilitus, în anul 870, Sudomir, ban al Croaţiei-Dalmaţiei în anul 912, banul Pribinah în anul 918 şi banii Svetoslaus şi Goislaus în anul 1000.

2. - „Derivatur nomen a pan, quod dominum slavis significat; alii a bojan, quod formidandum denotat; alii a banno, seu vexillo derivant.(András. Lehoczky: Regni Hungariae et partium eidem annexarum.., Poson, 1796, I )

- „Ce dernier nom (Banus) est celui que les Croates donnent encore anjourd'hui a leurs princes, et il n' est pas, difficile de voir, que c' est le même mot que le celtique pen ou penn, qui vent dire tête ou chef “ (Moët de la Forte Maison : Les Francs, 1868, I, p.52)

3. Banate regionale : banatul Croaţiei-Dalmaţiei, (pe timpul regelui Andrei al II-lea numit „banatus maritimus”), al Bosniei, banatul de Mačva, banatul de Srem şi banatul Severinului.

    Banate de graniţă : Jajce, Sabac, Belgrad, banatul de Srebrenica, de Vidin, de Ozora, de Šo (între banatul de Ozora şi Drina, amintit în documente doar până în secolul al XIV-lea) şi banatele fondate de voievozii Transilvaniei, de Lugoş şi de Caransebeş. De mai mică importanţă au fost banatele de Krutchov şi Bronch. (azi Kruševac şi Brnjica).

4.Făcea parte din Primul cerc al Ordinului religios cavaleresc al Dragonului, fondat de Sigismund de Luxemburg şi soţia sa Barbara von Cilli.