vineri, 24 septembrie 2010

CETATEA CHERESIG

Cetatea Cheresig şi domeniul aparţinător cetăţii într-un document din 1602


Turnul de la Cheresig, 1896
(desen dupa fotografie: László Kimnach)
În secolul al XIX-lea donjonul cetăţii a fost acoperit cu un acoperis din scândură, şi folosit ca hambar de cereale.





Inventarium et Connumeratio, Castellum Kerezzegh
Inventar şi urbariul domeniului cetăţii Cheresig, 1602 - 27 de pagini, scris în limba latină, întărit cu ştampilă (azi doar urma) şi semnătură - Arhiva Naţională Ungară, Document:UC 1 : 15

- După primejdia Oradeei (obsidionis Varadin) (1) tătarii şi turcii au incendiat cetatea. Îi lipseşte acoperişul, în parte lipsesc şi ziduri, încât este ameninţată cu ruinarea.








-Această cetate are tunuri mari,
 numite în general „tharaczk” (vulgo tharaczk)...   2 bucăţi

  Tunuri mai mici, vulgo zakallas                         27 bucăţi

  De calitate mai mai slabă, pe elemente
(în stare nemontată)                                            22 bucăţi

  Tobă (a infanteriei)                                             1 bucată
  Steaguri                                                             2 bucăţi

  Bombarda compacta
(compus din 6 puşti) vulgo Sereghbonto             1 bucată






















Sereghbonto (secolul al XVII -lea)


Ghiulele                                                           74  bucăţi
Ghiulele mai mici                                            201 bucăţi

Clauos ferraros vulgo vas csakani
târnăcop din fier numit vas csakani                    4 bucăţi

  Tablete de sulf (de 100)                               4000 bucăţi
  Praf de puscă cu sulf                                          4 tone
  Gâu, câblă (cubulus) de Cassovia [83 l]           11
  Orz, câblă de Cassovia                                     36
  Ovăz, câblă de Cassovia                                   11
  Gâu pentru semănat, câblă de Cassovia             15
  Orz pentru semănat, câblă de Cassovia             15
  Boi de jug                                                           8
  Porci (alodiali)                                                    5







Populaţia (28 familii) s-a refugiat în  cetatea Keresszeg din toate părţile, de frica incursiunilor repetate ale turcilor. Nu au case proprii, locuiesc în colibe, lângă zidul cetăţii. Până la Gyula şi localităţile Vari şi Turi nici un sat nu mai este populat, toate sunt pustii, o parte a  populaţiei a fost luată în robie, cealaltă parte s-a răsfirat.

Dijmă din grâu, orz, ovăz, oi şi miere dau cetăţii Oradea. Cetăţii Cheresig nu sunt datori cu dijmă. Census (cens, rentă pentru folosirea pământului) nu plătesc. Scutire de sub munca câmpului nu pot primi, aici sunt datori cu toate alodiaturile (îndatoriri iobăgeşti) - cum omnis integra allodiatura hic exerceretur.

Educillatio (drept pentru comercializarea băuturilor): Din ziua Sf. Mihai până în ziua Sf. Martin (29 septembrie – 11 noiembrie) desfac propriul lor vin, apoi cetăţii sunt datori cu educillatio. Lunea zi de târg, târguri de sărbători: lunea dinaintea Crăciunului şi în ziua numită feyer hettfw (lunea albă). Vama aduce un oarecare venit, totuşi nu este permis a lua vamă de la cei care vin la târg. De Crăciun alte dări  nu au.







Apatthy (Apateu)

Ars de tot, pustiu. Cu nona din grâu, orz, ovăz, cu zeciuiala din porci sunt datori  cetăţii. După stupi şi miei bir plătesc Oradeei. Cens plătesc după  lot. De Crăciun  fiecare casă dă câte o găină. Sunt datori către cetate cu tot feluri de munci.

Naghthoty (Tăuteu Mare)
Ars de tot, pustiu. Concordă cu Apatthy

Kisthoti (Tăuteu Mic)
Ars de tot, pustiu.Vezi Apatthy

Iraz
Ars de tot, pustiu.Vezi Apatthy

Chiökmő (Ungaria)
Ars de tot, pustiu. Cu zeciuiala din porci sunt datori cetăţii Kerezzegh

Zeghalom (Ungaria)
Ars de tot, pustiu. În schimbul zeciuielii din porci dau 1 forint cetăţii Kerezzegh

Karoli
Ars de tot, pustiu, populaţia a murit sau a fost luată în robie.
(.........................)


































 Cheresig, secolul al XVII-lea ( MOL, S 88 No 0008) 



Darvass (Ungaria)
Ars de tot, pustiu. Vezi Apatthy

Kiniss (Ungaria)
Ars de tot, pustiu. Vezi Apatthy

Keörmosd
Ars, pustiu. Cens: vezi Zeghalom

Besermeny (Ungaria)
Ars, pustiu. Vezi Apatthy. Moară cu patru roţi pe Cris, singura moară în apropierea cetăţii Kerezzegh

Cséffa (Cefa)
Cu zeciuiala către Oradea, cu nona şi cu zeciuiala din porci către Kerezzegh sunt datori.

Inand
Ars, pustiu. Alodiatura pământurilor Inandului. Târg de trei ori pe an. Vama târgului aparţine administraţiei. Amenzile, l forint: administraţia

Pankotta (Pâncota)
Ars, pustiu. Din ovăz nu dau nici zeciuială, nici nonă. Nu sunt datori către cetate cu educillatio.
(.....................)




.......................
                                                                          
1. În anul 1598 (5 octombrie-3 noiembrie) turcii au asediat Cetatea Oradea, fără succes, dar în retragerea lor, au devastat şi au incendiat 13 localităţi din jurul Oradeei.


6 comentarii:

  1. Ar fi fost interesant de completat cu un scurt istoric general al cetatii Cheresig. Se stie destul de putin despre aceasta cetate (in lb romana), mai ales ca de aproape un secol se afla pe granita (la 20m) si e greu vizitabila...
    RaduO

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce stiti despre ruinele castelului Toldy aflat intre Roit si Sannicolau Roman din judetul Bihor? Se gasesc la aprox. 7 km de donjonul de la Cheresig.

    RăspundețiȘtergere
  3. Toldi de Nagyfalu. Asezare disparuta,intre Sânnicolaul Român si Roit. Dar Bunyitay nu exclude ca de fapt asezarea VILLA S. MICHAELIS sa fi fost o asezare mai mare si de aici denumirea Nagyfalu, deci vorbim de una si acceasi asezare. Traditia populara vorbeste despre castelul/ fortificatia fam Toldi (dar nu putem exclude ca e vorba de ramasitele unei manastiri) In 1552 Miklos Toldy avea la Nagyfalu 18 porta, satul avea cca 100 de case, 445 h de pamant. Dar fam Toldi avea în stăpânire mai multe localităţi din zona.( Batăr de ex.) In total 365 porti, cca 2200 iobagi.A lor a fost si cetatea Talpas, daramata in 1554.In anul 1572 Mustafa spahi e vecin deja cu Nagyfalu, in 1598 asezarea a fost ocupată de turci.Daca a fost conacul familiei, probabil din acea perioada putem vorbi de distrugerea lenta a constructiei.

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu asta am gasit: "Az Alföld keleti szélén, a Sebes- és a Fekete-Körös közötti területen fekszik Oláhszentmiklós falu. A határában fekvő egykori castellumnak már csak terepalakulatait kereshetjük fel.
    Az erődített kastélyt 1598-ban átmenetileg elfoglalták a törökök.
    Oláhszentmiklós határában volt Nagyfalu község, amely a Toldy család előneveként ismert.

    Az Oláhszentmiklós északi részén lévő temető melletti földúton elhajtva rögtön feltűnik a temetőtől nyugatra, kb. 200 méterre lévő, a környezetéből kb. 3 m magasan kiemelkedő halom. A közel négyszögletes, 25-x30 méteres méretű castellum köveit a környékbeliek elhordták, ma álló fala nem figyelhető meg. A nyugati-, északi- és keleti oldalán ma is jelentős méretű árok övezi. Az árok szélessége 10 méter, mélysége eléri a 3 métert. A vár belső területe erősen bolygatott, itt-ott tégladarabok ill. téglatörmelék figyelhető meg a felszínen."

    De aici: http://jupiter.elte.hu/olahszentmiklos/omtortenet.htm

    RăspundețiȘtergere
  5. Iar despre Cheresig: http://jupiter.elte.hu/korosszeg/korosszeg.htm?rom=1310

    RăspundețiȘtergere