S · CIVIVM · DE CLVSWAR

Oraşul cu trei peceţi

S · CI (vitatis) · DE · CL (vswar)  ø 38mm (31 iulie 1472 – MOL, DL 62897)

La solicitarea lui Nicolas Zekel villicus şi Ladizlaus fiul lui Laurentius civis de Clvswar, regele Ludovic I, prin diploma emisă la data de 18 mai 1377 la Bistriţa, acordă hospesilor şi cetăţenilor liberi ai oraşului Cluj dreptul de a folosi în continuare sigiliul oraşului, pe care îl aplică de când e lumea  şi  pe care, se zice, sunt gravate trei turnuri. Îl pot folosi în caz de proces lumesc sau bisericesc, deliberare, activităţi proprii, şi la emiterea scrisorilor pentru delegaţi, conform obiceiurilor statului şi ale altor oraşe regale.

....SIGILLUM CIV.... ø 37mm ( 5 mai 1499 – MOL, DL 29088)

Oraşul Cluj  a avut trei matrice sigilare. Prima, folosirea căreia se poate urmări până în anul 1375, când probabil s-a pierdut. A doua, mai mică, din 1377, când stema oraşului a fost reconfirmată de rege, şi a treia confecţionată în 1480.

Primul sigiliu cunoscut apare aplicat pe o diplomă emisă de breasla blănarilor, în 1369. Rotund, cu un diamentru de 40 mm, legenda cu litere majuscule: + · S · CIVIVM ø DE x CLVSWAR

Embema reprezintă o poartă cu hersă şi trei bastioane cilindrice, prevăzute cu  coronament crenelat. Bastionul din mijloc, mai înalt şi cu cinci creneluri, cele două laterale cu câte patru creneluri. Poate datează din anul 1316, când Clujul a devenit oraş.

După reconfirmarea din 1377, oraşul a confecţionat o matrice sigilară cu un diamentru de 24 mm, turnată. Legenda e gravată, emblema e realizată prin ştanţare. + S ø CIVIVM ø DE  CLVSWAR øø Poarta cu hersă e prezentă, însă cele trei bastioane nu mai sunt cilindrice, şi au câte trei creneluri. Fiecare bastion are câte o fereastră înaltă, în formă de dreptunghi.

La 2 iulie 1405, Sigismund de Luxemburg ridică Clujul la rang de oraş liber regal,  reconfirmă din nou emblema oraşului şi declară că toţi locuitorii regatului, fără excepţie, sunt datori a recunoaşte că documentele care poartă sigiliul oraşului Cluj au aceeaşi putere de adeverire şi forţă judiciară ca şi documentele prevăzute cu sigiliul oraşului Buda.

În 1480 oraşul e nevoit să  confecţioneze o a treia matrice sigilară, înlocuind încă o dată pe cea pierdută. (În 1488 conducerea oraşului aduce o hotărâre,  prin procedură civilă,  prin care se stabileşte - paragraful 3 - ca pecetea Clujului să fie sub permanenta pază a  opt  juraţi.)

Tiparul sigiliului  a fost confecţionat din placă de argint, cu un diametru de 40 mm şi 4 mm grosime Pe spatele tiparului figurează  anul 1480, dar a fost ştanţat, probabil, în secolul al XVI-lea (în secolul al XV-lea cifra 4 se scria altfel).

Amprenta cea mai veche a acestui tipar datează din 27 aprilie 1492 (Viena, Hof und Staatsarchiv), pe un sigiliu atârnat.