A. DOMINI 1552

Scrisoarea de rămas-bun a lui Ştefan de Losoncz trimisă voievodului Transilvaniei, Andrei Báthory

Călăreţ ungur (Gravură 1577, Trachtenbuch, Nürnberg)

În martie 1552 se ştia deja că Mehmed Sokollu, beylerbeyul Rumeliei va pleca din Belgrad, şi Timişoara va fi atacată de armata otomană. Când Losonczy inspectează cetatea şi dispozitivele militare, află că lucrările de fortificare începute încă din 1551 stagnează, iar comandantul mercenarilor, spaniolul Bernardo de Aldana, a delapidat sistematic solda călăreţilor (1). În luna mai comitele de Timiş îl înştiinţează pe Ferdinand despre situaţia cetăţii, dar apelul său pentru ajutor, ”măcar 1500 de oameni” (scrisoare către Ferdinand din 11 iunie) rămâne fără ecou. Încearcă disperat să angajeze soldaţi pe bani proprii, iar planul de a pustii tot până la Petrovaradin şi de a ocupa Becicherecul îi eşuează. 

La data de 22 iunie, la o distantă de două zile de mers de Timişoara (la Şemlacu Mare), corpul principal al armatei turce sub comanda lui Ahmed-paşa se uneşte cu armata lui Mehmed Sokollu, iar la 24 iunie 1552, Kasim, beiul de Becicherec, ajunge în faţa Timişoarei. La 27 iunie cetatea a fost împresurată. Bombardamentele masive provoacă distrugeri însemnate fortificaţiilor şi clădirilor din  cetate.

În 6 iulie Ahmed paşa începe tratative de pace cu Losonczy, intermediator fiind voievodul transalpin Iliaş, fiul lui Petru Rareş şi cei doi fraţi Pythar.

Coiful lui Mehmed Sokollu (Kunsthistorisches Museum, Viena, )

În ultimul său mesaj, din distrusa cetate, Losonczy îi atrage atenţia lui Báthory să nu urmeze pilda mercenarilor imperiali.

” Spectabili ac magnifico domino Andreae Bathory waivodae Transylvaniae

Spectabili ac magnifice domine et amice honorande. Salutem.

Domnia ta n-ar tebui să tot umble după naţii străine, Domnia ta mai mult ar trebui să poarte de grijă ; o foaie (scrisoare) aţi fi putut trimite până acum, n-ar trebui lăsat doar acel răufăcător gelos, Aldana, care nici el nu ştie unde se situează acum. Dacă ar fi cine să trateze cu turcul, l-aţi putea îndepărta, eu cred, cu bir promis, cu ascultare oferită, dacă nu, luptaţi cu el; dacă domniile voastre rămân în această moliciune veţi pierde atât ţara cât şi pe noi etc. Ştii Domnia ta cu ce învăţătură ţi-a dat drumul domnul nostru, să ne ajutăm unii pe alţii; De când am venit la Timişoara, abia una sau două foi am văzut de la Domnia ta, şi dacă n-ar fi ordin de la domnul nostru, tot datoria noastră de la natură e, după acei vechi purtători de rang, docili, cum ei s-au ajutat în nevoile lor. De acceea vezi Domnia ta. Să-mi scrii Domnia ta despre sănătatea ta, noi suntem sănătoşi şi voioşi aşteptăm ceasul când va trebui să plătim acea ultimă datorie. Valeat Vestra magn. Dominatio felicissime. Datum ex destructo Temesvar, die 12. julii anno 1552.
  Stephanus Lossonczy mpria. ” (2)

(Österreichisches Staatsarchiv, Viena)

Scrisoarea căpitanului Bertalan Horwatinowyth despre situaţia Lipovei,1551

..............................................

1. ”Bani pirimea de la mine, şi unde putea jefuia, în afara acelei sume însemnate ce i-am trimis pentru fortificarea Timişoarei. ”(Castaldo) Aldana în 1554 a fost condamnat la moarte şi la confiscarea averii personale, dar va fi graţiat.

2. Textul original

” Spectabili ac magnifico domino Andreae Bathory waivodae Transylvaniae

Spectabili ac magnifice domine et amice honorande. Salutem.
Te kegyelmednek nem kellen mind ax idegen nemzetség után járni, kegyelmednek nagyobb gondot kellene viselni; Egy cédulával hiszem megláttathattatok volna eddig; ezt kedig amaz félékény latorra Aldanára nem kellene bízni csak, mert ő magát sem tudja most, hol vagyon. Az törökvel ha volna kinel tractálni, elbeszélhetnétek, én azt hiszem, adoigirissel és engedelmesség ajánlással; ha ez nem kedig, hát vijjatok vele; mert ha ezen csendességben leszen ti kegyelmetek, nyilván elvesztitek mind ez országot, mind minket etc.Tudja kegyelmed urunk minemü tanúsággal bocsátá el, hogy egymást segítsük; miúta én Temesvarra jüttem, azúta én kegyelmednek egy vagy két céduláját láttam, ha az urunk hagyása nem is volna, nagyobbal tartozunk termeszet szerint is egymásnak, az régi jámbor tiszttartók szerint, mint azok fogták egymás dolgát szükségekben. Azzt ám lássa kegyelmed ottan. Irjon kegyelmed egészsége felől; mi egészségben vagyunk és vígan várjuk az órát, az melyben meg kell fizetnünk az utolsó adósságot. Valeat Vestra magn. Dominatio felicissime. Datum ex destructo Temesvar, die 12, Julii anno 1552.
Stephanus Lossonczy mpria. ”